Arta în Spaţiul Public are dimensiunile estetice, sociale, culturale cunoscute rezultate din ambientarea artistică a habitatului citadin cu lucrări de artă cu caracter permanent, dar tot ei îi revine datoria de a promova intervenţii de artă cu caracter temporar şi efemer, care să creeze noi spaţii publice. Cu ajutorul lucrărilor de artă pot fi remodelate zone industriale dezafectate şi transformate în situri de artă.
Socrate Sculpture Park în 1985 nu exista, iar locul, care urma să se populeze cu lucrări site specific, era un spaţiu neglijat de departamentul portuar al New York-ului, plin de gunoaie şi structuri metalice dezafectate. Sub umbrela unei fundaţii Athena Foundation au început demersurile către oficialităţi şi organizarea de acţiuni voluntare de curăţire a zonei şi plantare de pomi. Primul eveniment a avut loc în 1986. Astăzi este cunoscut ca un site specific art place în care întâlnim obiecte, sculpturi instalaţii şi unde au loc diverse evenimente artistice şi educaţionale, culturale.
De asemenea, calităţile de edutainment / educaţie prin divertisment, conţinute în acţiuni artistice vizuale urbane, sunt utile şi benefice atât în plan estetic, cât şi în asistenţa socială a cartierelor şi comunităţilor defavorizate, în programele de regenerare urbană. Complexitatea acestui proces de revitalizare a peisajului şi vieţii urbane cu ajutorul artei implică o colaborare / cooperare multi şi transdisciplinară a unor echipe de arhitecţi, urbanişti, artişti, arhitecţi peisagişti, sociologi, factori administrativi şi fundaţii, sponsori, care să-şi aducă contribuţia la elaborarea unor legi, strategii, politici culturale, necesare la realizarea unei structuri funcţionale în care să coexiste instituţii de stat şi private şi care să supravegheze evoluţia artelor vizuale în oraş. Lucrărilor artistice de site specific art works cu caracter permanent / temporar / efemer care modelează în ţesutul citadin site specific art places / locuri cu identitate artistică specifică, rezultate din relaţia complexă cu opera de artă creată anume pentru acel spaţiu, trebuie să apară în urma unor concursuri de proiecte de Artă Urbană, gestionate şi monitorizate de specialişti, de la organizarea concursului până la realizarea in situ a proiectului artistic de intervenţie de Artă în Spaţiul Public.
Câteodată, lucrările de artă amplasate în spaţiul public, ca şi ansamblurile arhitecturale produc numeroase controverse. Intr-o situaţie de acest fel s-a aflat environment-ul artistului conceptualist, Daniel Buren. Intitulat Les deux Plateaux şi amplasat în curtea Palatului Regal din Paris, ambientul, iniţial temporar, dar transformat ulterior într-o lucrare site specific art permanentă, şochează prin îndrăzneala autorului de a alătura arhitecturii monumentale de epocă o mulţime de coloane tăiate şi puternic valorificate vizual, prin contrastul cromatic al dungilor verticale. În timpul nopţii, trunchiurile de coloane sunt învăluite în lumini colorate care conferă magie locului. Daniel Buren, ca şi Vito Acconci, se numără printre artiştii activi în sfera Artei Urbane. Alături de contribuţiile lor artistice obiectuale, ei se remarcă printr-un discurs teoretic novator, prospectiv, multimedial, concretizat în scrieri despre artist / opera de artă – oraş – comunitate urbană.
Numeroşi artişti contemporani practică un tip de voluntariat / activism cultural şi se implică direct prin acţiuni, personale şi de grup, alături de fundaţii, asociaţii şi colaborează cu factorii administrativi în realizarea unei structuri care să facă posibile programe viabile de promovare a Artei Urbane în toate formele sale de manifestare, de la lucrări pe suport concret la lucrări de artă cu caracter temporar şi efemer.
O zonă preferată de către artiştii implicaţi în Arta Urbană o reprezintă metroul, care încă de la începuturile sale găzduieşte lucrări de artă murală şi în acest sens sunt cunoscute staţiile metroului din Stockholm, o adevărată galerie de artă, Paris, Bruxel, Moscova, Montreal. În mod frecvent în staţiile de metrou au loc evenimente media. U2 Alexanderplatz este un proiect care s-a desfăşurat în staţiile metroului din Berlin în 2007. Participanţii au optat pentru diferite modalităţi artistice de la performance la video, obiect şi Billboard.
În Bucureşti au avut loc în staţiile de metrou mai multe evenimente intermedia organizate de teatrul Masca. Dintre artiştii vizuali participanţi face parte şi Lila Pasima care ambientează staţia de metrou cu o instalaţie text / imagine.
Importanţa noilor concepte referitoare la rolul artelor vizuale în oraş, se răsfrânge şi asupra fenomenului expoziţional care îşi propune să integreze forme de artă specifice spaţiului public în centre, galerii şi muzee de artă.
Unul din evenimentele recente, ce prezintă Public Art Projects în cadrul unei manifestări de tradiţie, este Art / Unlimited – Art / 38 / Basel, 2007. Martin Schwander, curatorul expoziţiei, comentează lucrările expuse în Exhibition Square ca angajând în diferite feluri privitorul / utilizatorul (”viewers or users”), implicând trecătorul în diferite moduri, acum poetic, acum alienant (”the daily lives of passersby în ways now poetic, now alienating” în acelaşi timp ”exploring the boundaries between art and life between autonomous artifact and functional object”). (p.20)
Lucrările prezentate sunt realizate în tehnici mixte, utilizând materiale neconvenţionale şi echipamente media. Formele reprezentaţionale oferite publicului acoperă o gamă largă de propuneri vizuale – de la piticul uriaş intitulat Santa with Butt Plug, care străjuieşte intrarea în clădire, lucrare aparţinând lui Paul McCarthy, la casa strâmbă After Love, semnată Vedovamazzei, şi Sky Mirror a lui Anish Kapoor, Warm Regards, autori Elmgreen & Dragset şi La Couleur en Mouvement, intervenţie cromatică pe scara rulantă, realizată de Daniel Buren. Tot în 2007 au avut loc mai multe evenimente cu tematici axate pe Arta Urbană – Skulptur Projecte Munster 07 şi SYNTROPIA, NGBK, Berlin.
Evenimentele artistice care implică intervenţia de artă, cu caracter temporar şi efemer, în spaţiul citadin sunt tot mai frecvente. Mulţi artişti consideră că a crea artă pentru un anumit context, a fi artist de Urban Art / Artă în Spaţiul Public înseamnă o carieră artistică bine definită cu responsabilităţi de proiectare, conectate la toate funcţiile spaţiului, implicând cunoaşterea comunităţii, adevăratul beneficiar, aspiraţiile şi aşteptările sale, legislaţia şi politicile culturale specifice.
Electra, Les Immateriaux, Paris, Lights OROT, New York, Ars Electronica Linz, Man-Nature-Technology, ISEA şi foarte recentele manifestări URBANIA – L’inferrno e il Paradiso delle Citta sau Urban Stories, Vilnius, şi Enel Contemporanea sunt doar câteva evenimente media unde practicile şi teoriile artistice, adesea interdisciplinare, transculturale, experimentale, se construiesc prin conlucrarea dintre artă, ştiinţă şi tehnologie, multe lucrări sau chiar evenimentele în totalitate fiind dedicate noilor forme de Artă Urbană.
Tehnologiile contemporane modelează noi procese, construiesc structuri, modifică sisteme, impun schimbări sociale la nivel local / naţional / global, contribuie la definirea unei noi viziuni asupra ambientului universal.
Un aforism care îi aparţine artistului şi teoreticianului media Roy Ascott – ”Ask not what science can do for the arts, ask what the arts can do for the science” / ”întreabă nu ce poate face ştiinţa pentru arte, intreabă ce pot face artele pentru ştiinţă” – rămâne o temă generoasă şi o bază de discuţii cu privire la rolul artei în eco-mentalul lumii în tehno-conştienţa colectivă a civilizaţiei contemporane.
Socrate Sculpture Park în 1985 nu exista, iar locul, care urma să se populeze cu lucrări site specific, era un spaţiu neglijat de departamentul portuar al New York-ului, plin de gunoaie şi structuri metalice dezafectate. Sub umbrela unei fundaţii Athena Foundation au început demersurile către oficialităţi şi organizarea de acţiuni voluntare de curăţire a zonei şi plantare de pomi. Primul eveniment a avut loc în 1986. Astăzi este cunoscut ca un site specific art place în care întâlnim obiecte, sculpturi instalaţii şi unde au loc diverse evenimente artistice şi educaţionale, culturale.
De asemenea, calităţile de edutainment / educaţie prin divertisment, conţinute în acţiuni artistice vizuale urbane, sunt utile şi benefice atât în plan estetic, cât şi în asistenţa socială a cartierelor şi comunităţilor defavorizate, în programele de regenerare urbană. Complexitatea acestui proces de revitalizare a peisajului şi vieţii urbane cu ajutorul artei implică o colaborare / cooperare multi şi transdisciplinară a unor echipe de arhitecţi, urbanişti, artişti, arhitecţi peisagişti, sociologi, factori administrativi şi fundaţii, sponsori, care să-şi aducă contribuţia la elaborarea unor legi, strategii, politici culturale, necesare la realizarea unei structuri funcţionale în care să coexiste instituţii de stat şi private şi care să supravegheze evoluţia artelor vizuale în oraş. Lucrărilor artistice de site specific art works cu caracter permanent / temporar / efemer care modelează în ţesutul citadin site specific art places / locuri cu identitate artistică specifică, rezultate din relaţia complexă cu opera de artă creată anume pentru acel spaţiu, trebuie să apară în urma unor concursuri de proiecte de Artă Urbană, gestionate şi monitorizate de specialişti, de la organizarea concursului până la realizarea in situ a proiectului artistic de intervenţie de Artă în Spaţiul Public.
Câteodată, lucrările de artă amplasate în spaţiul public, ca şi ansamblurile arhitecturale produc numeroase controverse. Intr-o situaţie de acest fel s-a aflat environment-ul artistului conceptualist, Daniel Buren. Intitulat Les deux Plateaux şi amplasat în curtea Palatului Regal din Paris, ambientul, iniţial temporar, dar transformat ulterior într-o lucrare site specific art permanentă, şochează prin îndrăzneala autorului de a alătura arhitecturii monumentale de epocă o mulţime de coloane tăiate şi puternic valorificate vizual, prin contrastul cromatic al dungilor verticale. În timpul nopţii, trunchiurile de coloane sunt învăluite în lumini colorate care conferă magie locului. Daniel Buren, ca şi Vito Acconci, se numără printre artiştii activi în sfera Artei Urbane. Alături de contribuţiile lor artistice obiectuale, ei se remarcă printr-un discurs teoretic novator, prospectiv, multimedial, concretizat în scrieri despre artist / opera de artă – oraş – comunitate urbană.
Numeroşi artişti contemporani practică un tip de voluntariat / activism cultural şi se implică direct prin acţiuni, personale şi de grup, alături de fundaţii, asociaţii şi colaborează cu factorii administrativi în realizarea unei structuri care să facă posibile programe viabile de promovare a Artei Urbane în toate formele sale de manifestare, de la lucrări pe suport concret la lucrări de artă cu caracter temporar şi efemer.
O zonă preferată de către artiştii implicaţi în Arta Urbană o reprezintă metroul, care încă de la începuturile sale găzduieşte lucrări de artă murală şi în acest sens sunt cunoscute staţiile metroului din Stockholm, o adevărată galerie de artă, Paris, Bruxel, Moscova, Montreal. În mod frecvent în staţiile de metrou au loc evenimente media. U2 Alexanderplatz este un proiect care s-a desfăşurat în staţiile metroului din Berlin în 2007. Participanţii au optat pentru diferite modalităţi artistice de la performance la video, obiect şi Billboard.
În Bucureşti au avut loc în staţiile de metrou mai multe evenimente intermedia organizate de teatrul Masca. Dintre artiştii vizuali participanţi face parte şi Lila Pasima care ambientează staţia de metrou cu o instalaţie text / imagine.
Importanţa noilor concepte referitoare la rolul artelor vizuale în oraş, se răsfrânge şi asupra fenomenului expoziţional care îşi propune să integreze forme de artă specifice spaţiului public în centre, galerii şi muzee de artă.
Unul din evenimentele recente, ce prezintă Public Art Projects în cadrul unei manifestări de tradiţie, este Art / Unlimited – Art / 38 / Basel, 2007. Martin Schwander, curatorul expoziţiei, comentează lucrările expuse în Exhibition Square ca angajând în diferite feluri privitorul / utilizatorul (”viewers or users”), implicând trecătorul în diferite moduri, acum poetic, acum alienant (”the daily lives of passersby în ways now poetic, now alienating” în acelaşi timp ”exploring the boundaries between art and life between autonomous artifact and functional object”). (p.20)
Lucrările prezentate sunt realizate în tehnici mixte, utilizând materiale neconvenţionale şi echipamente media. Formele reprezentaţionale oferite publicului acoperă o gamă largă de propuneri vizuale – de la piticul uriaş intitulat Santa with Butt Plug, care străjuieşte intrarea în clădire, lucrare aparţinând lui Paul McCarthy, la casa strâmbă After Love, semnată Vedovamazzei, şi Sky Mirror a lui Anish Kapoor, Warm Regards, autori Elmgreen & Dragset şi La Couleur en Mouvement, intervenţie cromatică pe scara rulantă, realizată de Daniel Buren. Tot în 2007 au avut loc mai multe evenimente cu tematici axate pe Arta Urbană – Skulptur Projecte Munster 07 şi SYNTROPIA, NGBK, Berlin.
Evenimentele artistice care implică intervenţia de artă, cu caracter temporar şi efemer, în spaţiul citadin sunt tot mai frecvente. Mulţi artişti consideră că a crea artă pentru un anumit context, a fi artist de Urban Art / Artă în Spaţiul Public înseamnă o carieră artistică bine definită cu responsabilităţi de proiectare, conectate la toate funcţiile spaţiului, implicând cunoaşterea comunităţii, adevăratul beneficiar, aspiraţiile şi aşteptările sale, legislaţia şi politicile culturale specifice.
Electra, Les Immateriaux, Paris, Lights OROT, New York, Ars Electronica Linz, Man-Nature-Technology, ISEA şi foarte recentele manifestări URBANIA – L’inferrno e il Paradiso delle Citta sau Urban Stories, Vilnius, şi Enel Contemporanea sunt doar câteva evenimente media unde practicile şi teoriile artistice, adesea interdisciplinare, transculturale, experimentale, se construiesc prin conlucrarea dintre artă, ştiinţă şi tehnologie, multe lucrări sau chiar evenimentele în totalitate fiind dedicate noilor forme de Artă Urbană.
Tehnologiile contemporane modelează noi procese, construiesc structuri, modifică sisteme, impun schimbări sociale la nivel local / naţional / global, contribuie la definirea unei noi viziuni asupra ambientului universal.
Un aforism care îi aparţine artistului şi teoreticianului media Roy Ascott – ”Ask not what science can do for the arts, ask what the arts can do for the science” / ”întreabă nu ce poate face ştiinţa pentru arte, intreabă ce pot face artele pentru ştiinţă” – rămâne o temă generoasă şi o bază de discuţii cu privire la rolul artei în eco-mentalul lumii în tehno-conştienţa colectivă a civilizaţiei contemporane.
